|
 Lucrarea Preotului Paroh drd. Dumitru Cioban reprezinta o contributie stiintifica si totodata o continuare logica a opusului publicat de autor in anul 2008, sub titlul: "Rolul Religiei in Educatia Morala din Romania Contemporana".
Daca lucrarea anterioara punea accent pe o tema strict delimitata, noua contributie stiintifica are o deschidere mai mare, o cuprindere mai ampla, abordand un subiect mai putin analizat in literatura de profil si anume, pe de o parte, locul si rolul Bisericii Ortodoxe Romane in Istoria si Cultura poporului nostru, iar pe de alta parte, in Societatea romaneasca contemporana, postdecembrista. Problematica abordata este absolut lacunara, sporadica in publicistica romaneasca actuala, mai ales cu privire la interrelatia Bisericii Ortodoxe Romane cu societatea romaneasca postdecembrista, pozitia Sa fata de valorile si nonvalorile actualei epoci de tranzitie, fata de implinirile si mai ales de carentele, fenomenele reprobabile cu care ne confruntam. Preotul Dumitru Cioban ne prezinta cu lux de amanunte modul in care s-a implicat Biserica Ortodoxa Romana in istoria zbuciumata, impresionanta a Poporului Roman, fiind in toate momentele sale cruciale, alaturi de marii conducatori, voievozi si domnitori in adoptarea marilor decizii, de interes national, precum si de masele populare impovarate de vicisitudini, de oprimarea marilor imperii, sustinand aspiratiile si actiunile lor de progres si Unitate nationala. Autorul porneste de la general la particular, prezentandu-ne, in extenso, nu numai contributia inestimabila a Bisericii Ortodoxe Romane in momente de importanta cardinala pentru destinele poporului nostru, cum sunt: rascoalele taranesti, razboaiele purtate de marii nostri demnitari: Mircea cel Batran, Mihai Viteazu, Stefan cel Mare s.a.; Revolutia lui Horia, Closca si Crisan, Razboiul de Independenta, Razboiul de Intregire a Neamului, ci totodata si aportul personal al unor preoti, episcopi si mitropoliti la faurirea istoriei neamului, precum si la crearea si apararea valorilor noastre spirituale, inconfundabile. Apreciem, in acest sens, in mod deosebit, evocarea locului si rolului unor personalitati multivalente in Istoria Culturii si Spiritualitatii Crestin-Ortodoxe, cum sunt: preotul Vasile Lucaciu, Mitropolitii Miron Romanul, Andrei Saguna,Visarion Puiu, Iustin Moisescu, Antonie Plamadeala, Patriarhii Miron Cristea si Daniel Ciobotea. Daca problematica mai sus relevata face obiectul primului capitol, in capitolul al doilea autorul ne infatiseaza aspecte semnificative cu privire la locul si rolul Bisericii Ortodoxe Romane in societatea romaneasca contemporana, postdecembrista, in cultivarea preceptelor crestin-ortodoxe si a valorilor morale perene ale poporului roman. De la inceput, trebuie sa subliniem faptul ca autorul opereaza in abordarea problematicii acestui capitol, pe un teren mai putin fertil, batatorit, intrucat dupa 1990 nu s-au scris monografii, lucrari analitice substantiale relevante pe aceasta tema. Am putea afirma ca, din acest punct de vedere, autorul realizeaza un demers stiintific de pionerat, deosebit de necesar si valoros. In prima parte a capitolului, pr.drd. Dumitru Cioban prezinta, in mod logic, o retrospectiva privind locul si rolul Bisericii Ortodoxe Romane in societatea romaneasca antedecembrista, in regimul totalitar dintre anii 1948-1989. Sunt puse in relief, pe baza unor date incontestabile, faptul ca Biserica Ortodoxa Romana a fost ostracizata si oprimata in perioada respectiva, ca i s-au limitat functiile si atributele sale istorice, traditionale, formative ale constiintei morale, religioase. Autorul releva insa si faptul ca, in pofida vicisitudinilor si oprelistilor multiple, cu care s-a confruntat Biserica Ortodoxa Romana in societatea dinainte de anul 1989, aceasta a gasit totusi cai si mijloace de exercitare a rolului sau spiritual, de formare a Constiintei religioase crestin-ortodoxe, de pastorire a enoriasilor in lumina preceptelor evanghelice. Aceasta s-a realizat, desigur, cu eforturi si stradanii exceptionale, cu strategii deosebite ale Patriarhilor, Mitropolitilor, Episcopilor si Preotilor, pentru a capta toleranta autoritatilor, a tempera pornirile antireligioase, mai ales cand se punea problema salvarii de la demolare a unor lacasuri de cult sau de construirea si renovarea altora. In lucrare se subliniaza ca, mai ales dupa 1964, s-a resimtit o libertate mai mare a Cultelor si-n acest climat credinciosii ortodocsi si-au reluat cu discretie si prudenta traditiile Bisericii Ortodoxe Romane de a-si boteza copiii, de a se cununa religios, de a respecta sarbatorile religioase, mai ales ale Pastelui si Craciunului etc. Semnificativa este analiza privind locul si rolul Bisericii Ortodoxe Romane in societatea romaneasca de dupa anul 1990, implicarea acesteia in zidirea si recladirea a sute de biserici, la orase si sate, in infiintarea si inzestrarea unor noi manastiri si alte lacasuri de cult, in dezvoltarea impresionanta a invatamantului teologic de toate gradele, a unor noi parohii, a tipografiilor si editurilor, a revistelor de profil, etc. Preotul Dumitru Cioban releva mai ales contributia incomensurabila a Bisericii Ortodoxe Romane la educarea si reeducarea enoriasilor in spiritul preceptelor biblice, crestin-ortodoxe prin metode specifice, cat si prin emisiunile Radio, de Televiziune, in ziare si reviste, conferinte publice etc. Intr-adevar, Biserica Ortodoxa Romana este ancorata astazi in problematica majora cu care se confrunta autoritatile statului de la orase si sate, precum si pe plan international, in conturarea unei noi societati, a unor noi valori social-umane, in sustinerea integrarii europene si promovarea Ecumenismului. Lucrarea pune in relief, contributia Bisericii Ortodoxe Romane la ameliorarea saraciei, a subnutritiei, a starii de sanatate a celor nevoiasi prin ampla opera filantropica si caritabila pe care o efectueaza sistematic, de la nivelul Patriarhiei pana la parohiile urbane si rurale. O ampla si eficienta activitate caritabila si filantropica deruleaza, cu rezultate remarcabile, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, mai ales in perioada pastoririi Sale de catre I.P.S. Dr. Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al Romaniei. Aceasta preocupare umanista a devenit un model, un reper pentru intreaga noastra Biserica. Autorul a publicat un amplu studiu pe aceasta tema, in revista "Realitatea" din Galati, inlesnind, astfel, cunoasterea unei opere caritabile fara precedent, de catre toti slujitorii cultelor. In capitolul al III-lea, Preotul Drd. Dumitru Cioban realizeaza o alta investigatie valoroasa, de aceasta data, fundamentata prevalent unele anchete sociologice, in care ne expune aspecte esentiale, persuasive privind dimensiunile si valentele constiintei religioase a poporului roman in etapa actuala, dar si multiplele carente ale acesteia. Ni se prezinta o radiograma semnificativa cu privire la mutatiile ce au avut loc in ultimele doua decenii, in ceea ce priveste constiinta religioasa a enoriasilor crestin-ortodocsi, asa cum rezulta cu fidelitate din declaratiile, afirmatiile, mentiunile celor cateva sute de enoriasi investigati de autor, in cadrul parohiilor arondate Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Aceasta investigatie socio logica vine sa imbogateasca literatura de specialitate si sa semnalizeze conducerii Bisericii Ortodoxe Romane, unde ne aflam in domeniul educatiei religioase a enoriasilor, care sunt implinirile dar mai ales carentele, manifestarile necrestine, antisociale ale unor enoriasi, infractori de drept comun, autori ai criminalitatii, furtului, prostitutiei, proxenetismului, traficului cu fiinte umane etc. Autorul formuleaza totodata solutii, cai si mijloace menite sa determine implicarea mai ampla, eficienta nu numai a Bisericii Ortodoxe Romane, ci si a celorlalti factori educationali cum sunt: scoala, familia, radioul, televiziunea, presa. In viziunea sa, preotul si invatatorul, profesorii si parintii au un rol decisiv permanent in modelarea constiintei umane, religioase, in cultivarea unor vituti morale elevate. Prin ampla problematica abordata, lucrarea nu se adreseaza exclusiv slujitorilor de la Altar, respectiv preotilor Bisericii Ortodoxe Romane si ai celorlalte culte crestine, ci deopotriva, enoriasilor, tuturor pedagogilor, educatorilor, studentilor in Teologi, autoritatilor statului din domeniile invatamantului, culturii, si nu in ultimul rand, organelor care indruma si conduc activitatea Cultelor din tara noastra. Deasemenea recomandam cu caldura, ca o datorie morala, aceasta valoroasa lucrare, crestinilor ortodocsi din tara noastra si de peste hotare.
 |
